STAU SI OBSERV

Am inceput serviciul; sau am inceput serviciul pe jumatate pentru ca lucrez de acasa, pentru o (scurta-sper!!!) perioada !

De cand lucrez, sta mama cu Ioana; acum au venit de afara; Ioana pare cam obosita… A facut turul casei in felul urmator: la usa s-a descaltat; in dormitor s-a schimbat; in baie s-a spalat pe manute si pe ochisori; eu lucram in sufragerie, la birou; si apare ea, singura – mama se dusese in bucatarie, sa ii pregateasca masa. Se duce spre masa din sufragerie, aseaza calm si incet telecomanda tv-ului; apoi isi aseaza tablita magnetica; tot calm, tot in liniste; apoi se urca singura pe canapea, ca oamenii mari, nu s-a ridicat cu genunchii inainte… Apoi si-a asezat laptopul Clementoni cu Winnie pe masa; l-a pornit; a pornit jocul cu numaratoarea si a inceput sa numere, odata cu Winnie.

In tot timpul asta, nu m-a bagat in seama, nu a cerut atentie, nu i-a trebuit nimic altceva; doar sa se joace cu ce a avut ea chef… Nu stiu care este motivul pt care m-a incercat o mandrie de niciunde !!! Se descurca, isi rezolva necesitatile si se distreaza singura, timp in care mami isi vede de serviciu – de acasa…

Anunțuri

LA MULTI ANI, IOANA !!!!

Acum 2 ani, nici nu banuiam cate ne vei invata, cum ne vei ajuta si ce vei putea schimba in noi; acum stim, de aceea iti spunem google uneori: tu ai toate raspunsurile, tu le stii pe toate, tu ne poti indruma in toate. Sa ne traiesti miracol scump, sa ne fericesti si sa ne implinesti !!! La multi ani !!!

Ferma animalelor

Am tot citit si am vazut o groaza de poze de la aceasta Ferma; maine e soatza libera, asa incat vroiam sa mergem la Zoo; cum ne e departe tare, am stabilit sa mergem la Ferma, ca ne e mai aproape. Sper sa nu fim dezamagiti; sper sa fie copii ca sa se joace Ioana; sper sa interactioneze frumos cu animalele; sper sa se distreze maxim, ca alta sansa sa vada animale, asa de aproape, nu are…

http://www.fermaanimalelor.ro/

Daca suntem multumiti, am de gand sa ii serbam aniversarile tot aici… Aer curat si organizare placuta, cel putin asa pare 🙂

Sper la o zi frumoasa si relaxanta; sper sa o urcam pe ponei si sa ii placa; sper sa ne distram 🙂

Luna grea

Luna asta a fost de cosmar… e bine ca se termina… si vine alta…

Pe de o parte a fost sarbatoarea Pastelui; care nu e tocmai preferata mea; nu simt cu aceeasi intensitate perioada asta precum simt perioada Craciunului… Cu atat mai mult cu cat zilele astea se termina perioada Concediului de Ingrijire si m-a macinat maxim intoarcerea la serviciu, mai am sau nu un serviciu, oare gasesc altul…

O parte din temeri s-au spulberat: nu mai am serviciu; aici a fost simplu; mai greu a fost sa ma impac cu ideea. Acum caut altceva; de aici absenta… M-am ocupat intens; in momentul in care o sa gasesc altceva, promit ca anunt.

In rest, Ioana spune mai multe cuvinte; zilnic altele 🙂 Castiga incredere in ea, capata curiozitate, din ce in ce mai mare: totul o intereseaza, totul o cucereste din prima 🙂 Nu stiu cum va fi cand nu vom mai fi mereu impreuna…

Seara buna 🙂

Beautiful Beauty Day

Azi mama s-a simtit mai bine; si a venit si si-a luat nepoata in parc. Asta mi-a dat mie ragazul necesar de a face un pas deoparte de treburile zilnice de mama si sotie; azi am redevenit femeie 🙂 . Cine nu are timp din cauza carierei (fie ca e vorba de serviciu sau familie) intelege despre ce vorbesc. Rar am un pic de timp pentru mine; azi mi l-a facut mama cadou !!! Ce bine e cand mama e ok 🙂

Ioana s-a tratat in parc, la groapa cu nisip; eu acasa, cu o baie fierbinte si relaxanta; aromaterapie; m-am cosmetizat, iar acum suntem gata de week-end !!!

Botez Cristinica – the fun part

Incepusem acum ceva vreme sa scriu despre botezul celei mai proaspete finute. Nu am apucat sa descriu decat partea cu biserica. Ei bine, dupa frigul indurat in biserica, ne-am mutat la caldura restaurantului.

Acolo am avut parte de o frumoasa surpriza, in sensul ca fusese amenajat un loc de joaca pentru copii; era acolo o zana care s-a ocupat de copii; daca Ioana avea numai cateva luni in plus, cred ca nici nu am fi stiut ca e cu noi acolo. In prima faza am observat piscina cu bile si zana. Ioana era familiarizata cu bilele, ca avem si acasa, numai ca aici erau atat de multe incat au constituit o adevarata surpriza pentru ea… placuta surpriza. Apoi surpriza pentru noi a fost ca a stat cumintica pe scaunel si a „colorat” impreuna cu zana.

Apoi s-a deschis dansul; cu imagini de cand s-au cunoscut finii nostri, cu imagini de la nunta si cu imagini cu bebica. Dupa deschiderea dansului s-a incins atmosfera si pe ring. Petrecerea s-a insufletit si toata lumea s-a simtit bine. Cand se dansa mai cu pasiune, au aparut starurile 🙂 6 copii frumosi, cu corpuri de atleti, cu costume minunate, dansatorii 🙂 Dupa ce si-au temrinat numarul, fiecare om de pe ringul de dans a simtit ca mai are de lucrat la capitolul miscare 🙂

Zana a mai venit apoi cu doua surprize: face painting si figurine din baloane. Asta din nou i-a distrat maxim pe copii: fiecare si-a ales personajul preferat si toti s-au ales cu figurine din baloane. Treaba e ca tipa e foarte bine antrenata; toti copiii o ascultau si erau vrajiti de ea. Are foarte multa rabdare si se poarta minunat cu copiii 🙂 Cand credeam ca surprizele s-au incheiat, au venit baloanele de sapun. Asta i-a cucerit definitiv pe copii si i-a si obosit maxim…

Tortul a facut senzatie, personalul restaurantului l-a plimbat printre invitati, astfel incat toata lumea l-a putut admira in toata splendoarea lui. Marturiile au venit la momentul potrivit si toata lumea s-a simtit excelent. O petrecere reusita, ca un prim pas reusit in viata. Sa ai o viata frumoasa, draga Cristina !!!

Această prezentare necesită JavaScript.

Sunt de 2-3 ori MAMA

Prin toamna am decis ca locuiesc intr-un apartament mult prea intunecat.

Cum trendul asta bio-green ne bate pe toti la cap, am si eu niste plante in casa. E drept, pe vremea cand nu eram (deloc) mama, ma si ocupam de plante. Numai ca din lipsa de timp, acum tati ingrijeste plantele si Ioana se ocupa de udat.

Plantele locuiesc in balcon(ul conacului amenajat la etajul doi din opt, vis-a-vis de blocul de opt, mult prea aproape de noi…). Balconul comunica cu bucataria si sufrageria. Ocupa tot geamul de la bucatarie, adica; in locul geamului, e o polita. Pe polita, cuptorul cu microunde si un rastel de vinuri; mereu plin… Deh, unde-s vremurile cand veneam de la serviciu si ne cuibaream cu un pahar de vin bun, la un film bun, la depanat amintiri sau povesti??? Departe sunt vremurile, deci se cam aduna in rastel sticlele. Pe cuptorul cu microunde, suportul de prosoape de bucatarie, o craciunita si o nolina. In balcon alte plante – mai inalte sau mai scunde, mai bogate sau mai golase…

Si, revin, in toamna m-am decis: spatiul este prea intunecos, avem nevoie de un upgrade… Asa ca am tuns Dracaena. Am zis: ce-o fi, o fi ! Daca reusesc, o sa am una mai bogata, mai frumoasa si mai interesanta. Mama plangea in hohote ca am strigat frumusete de planta – si-a luat ea bratele tunse acasa – si s-au si prins la ea acasa. Am taiat bratele, inegal, si am pus ceara topita in locul taieturii. Ce sa vezi acum vreo luna???? Am niste brate noi, micute si dragute, de toata frumusetea la Dracaena mea macelarita fara suflet in toamna.

De Craciun, am cumparat o craciunita in plus fata de cate aveam nevoie; m-am pricopsit cu ea; i-au cazut toate frunzele, iar acum are unele noi, de un verde-crud de toata frumusetea.

Deci, recapitulare: sunt mama de Ioana, mama de Dracaena si mama de Craciunita… Nu stiu cum ma descurc, cum fac fata presiunii, si totusi, imi ies toate asa de bine !!!!! Zi frumoasa, cu soare si luminoasa, va doresc !!!!

Această prezentare necesită JavaScript.

Cum sa…

Azi, in loc de povete, propun o intrebare…

Eu sunt un parinte fericit la capitolul unde doarme copilul; de la 2 luni si jumatate, fix cu o saptamana inainte de botez, Ioana doarme singura; in patutul ei, in camera ei. Multumesc pe aceasta cale lui Angi, care ne-a imprumutat baby phone-ul ei, fara de care nu stiu cum am fi procedat…

Ei bine, a dormit singurica, cu 2 exceptii: prima exceptie de 5 nopti, prin noiembrie 2010, cand avea traheita si mi-era frica ca nu mai respira peste noapte; a doua exceptie, acum, in martie 2012, cand a facut febra, si 4 nopti am pazit-o sa nu ii urce temperatura si sa nu vomite in somn. In rest, daca nu o jeneaza dintisorii, nu are nopti in care sa nu ii ajunga laptele si sa se trezeasca pe la 4-5, pentru masa… nu avem treaba…

Dar, pentru ca mereu exista un dar, nu adoarme singura; mai nou, procedeul este ca ne asezam cu totii in pat la noi, adoarme, apoi o mutam la ea in pat. Nu e deranjant, dar mi-ar placea sa trecem la pasul urmator, adica sa imi faca pa-pa si sa ne vedem dimineata… Vreau multe, asa-i? Oricum, are cineva un sfat pe tema asta? Multumesc anticipat !!!!

Această prezentare necesită JavaScript.

P.S.: multumesc si Lucicai, din nou, care mi-a salvat si concediile, printr-un patut de campanie !!!!

La multi ani, FEMEIE !!!!

„Femeie te nasti, nu te faci” – asa spunea un profesor de-al meu din generala. Si mare dreptate avea; intotdeauna, de 8 martie, in cei patru ani cat ne-a fost profesor, venea cu zambetul pe buze in clasa, si ne ura La multi ani ! Mereu ne spunea acelasi lucru: femeia e femeie de cand se naste, asa ca azi e si ziua voastra!

In Romania, mai mult e ziua mamei; acesta e al doilea an in care sunt si mama; deci azi e ziua mea de doua ori; si ziua Ioanei.

Azi serbam intre fete; probabil o sa ne onoreze si buni; ca e si ziua ei…

Am primit si un cadou virtual si va fac cadou un buchet din florile mele preferate, lalele, o felicitare cu noi, toate femeile din lume si va arat si cadoul meu 🙂

 

PS: Si mai urez pe-aceasta cale multi ani Bunicii mele, Mamei mele, Nasei mele, finei mele Mihaela, si fiicei ei Cristina; finei mele Bianca Georgiana si mamei ei, cumatra Roxana; viitoarei fine Simona si cumnatei mele, Cristina; prietenelor mele: Vivi, Teo, Sori, Adutza, Iuli, Flori, Mihaela Petcu, Lucia Ene si tuturor fetelor care au un gand bun pt mine azi 🙂

Punct si de la capat.

Saptamana trecuta am absentat; motivat. Ioana mea a fost bolnavioara tare. A luat – cred – un virus; problemele au inceput de luni; cu voma; pana acum nu a mai vomat niciodata; amandoua am fost la fel de surprinse… Si voma si plangea, si nu stia ce se intampla, si eu nu stiam cum sa-i explic. Cand am zis ca e mai bine, a facut febra; mare… de tot. Da-i cu tratament. Nici febra asa mare nu a mai facut pana acum… Am tratat si febra. Apoi scaune moi; multe si dese. NU vroia mancare de regim deloc… Asa ca am inceput sa luam si antibiotic. Acum e bine.

De luni, de cand a inceput sa se simta rau, a dormit cu noi in pat. Ea nu stiu cat s-a odihnit, eu deloc si cand era nevoie l-am trezit si pe Marius. Am simtit nevoia sa o pazesc, in primul rand, sa nu se intample vreo nenorocire in somn, de la voma. Apoi, mai rau, de la febra. Si-apoi, trebuia sa o schimb in caz ca scaunele moi apareau si peste noapte… Pe joi am inceput sa ma simt extrem de obosita. Ioana si-a revenit de-a dreptul numai dupa ce am inceput sa ii dau de joi antibiotic; pentru ca refuza mancarea de regim.

Astfel incat, vineri am mutat-o inapoi la ea in patut. Pentru un prim pas, la somnul de pranz. A fost ok. Asa ca ne-am facut curaj si vineri noapte a dormit la ea in camera. Eu m-am tot dus peste noapte la ea: are febra, n-are febra… vomita, nu vomita… A fost bine; si ea cred ca s-a odihnit mult mai bine, dar noi am dormit… de-a dreptul… Era momentul pentru punct si de la capat…

PS: Sper sa nu mai repetam experienta…