Botez Cristinica – the fun part

Incepusem acum ceva vreme sa scriu despre botezul celei mai proaspete finute. Nu am apucat sa descriu decat partea cu biserica. Ei bine, dupa frigul indurat in biserica, ne-am mutat la caldura restaurantului.

Acolo am avut parte de o frumoasa surpriza, in sensul ca fusese amenajat un loc de joaca pentru copii; era acolo o zana care s-a ocupat de copii; daca Ioana avea numai cateva luni in plus, cred ca nici nu am fi stiut ca e cu noi acolo. In prima faza am observat piscina cu bile si zana. Ioana era familiarizata cu bilele, ca avem si acasa, numai ca aici erau atat de multe incat au constituit o adevarata surpriza pentru ea… placuta surpriza. Apoi surpriza pentru noi a fost ca a stat cumintica pe scaunel si a „colorat” impreuna cu zana.

Apoi s-a deschis dansul; cu imagini de cand s-au cunoscut finii nostri, cu imagini de la nunta si cu imagini cu bebica. Dupa deschiderea dansului s-a incins atmosfera si pe ring. Petrecerea s-a insufletit si toata lumea s-a simtit bine. Cand se dansa mai cu pasiune, au aparut starurile 🙂 6 copii frumosi, cu corpuri de atleti, cu costume minunate, dansatorii 🙂 Dupa ce si-au temrinat numarul, fiecare om de pe ringul de dans a simtit ca mai are de lucrat la capitolul miscare 🙂

Zana a mai venit apoi cu doua surprize: face painting si figurine din baloane. Asta din nou i-a distrat maxim pe copii: fiecare si-a ales personajul preferat si toti s-au ales cu figurine din baloane. Treaba e ca tipa e foarte bine antrenata; toti copiii o ascultau si erau vrajiti de ea. Are foarte multa rabdare si se poarta minunat cu copiii 🙂 Cand credeam ca surprizele s-au incheiat, au venit baloanele de sapun. Asta i-a cucerit definitiv pe copii si i-a si obosit maxim…

Tortul a facut senzatie, personalul restaurantului l-a plimbat printre invitati, astfel incat toata lumea l-a putut admira in toata splendoarea lui. Marturiile au venit la momentul potrivit si toata lumea s-a simtit excelent. O petrecere reusita, ca un prim pas reusit in viata. Sa ai o viata frumoasa, draga Cristina !!!

Această prezentare necesită JavaScript.

Reclame

Botez Crisitina Iordache – the religious part

Pe 4 februarie am crestinat-o pe Cristina. Cristina este fiica Mihaelei si a lui Lucian, prima pereche de fini de cununie. In 2007 i-am cununat; poate urmeaza un post si despre asta. Cu permisiunea lor 🙂

Cristina este a doua noastra fina de botez. Prima finuta am botezat-o in 2003. Asa tineri… Asa neexperimentati… Saracuta Bianca (prima finuta), bine ca nu isi aminteste; ce-oi mai fi chinuit-o… Si pe Cristina cred ca am chinuit-o, dar cand m-am simtit coplesita de emotii, macar am stiut sa ii cer ajutorul mamei. Desi, mamica fiind, ar trebui sa am ceva experienta.

Ca orice nasi, ne-am ocupat de tinuta micutei, de lumanare, de slujba de la biserica. Traditia spune asa, in fapt, m-am sfatuit cu fina; asa mi se pare normal in era in care traim. Sa cadem de acord.

Si a venit si ziua binecuvantata. Frig de mori. Demult nu am mai vazut o iarna asa grea. De fapt, zic analele ca nici nu aveam cum, pentru ca anul asta a fost cea mai grea iarna din ultimele decenii; Si eu nu am prea multe decenii la activ. Hainele super mega cu toc si super mega cu maneca scurta pe care le pregatisem, au ramas acasa, pe umeras, respectiv in cutii, asa cum le-am cumparat. Ne-am adaptat din mers la conditiile meteorologice, noi fetele, nasicile; iar nasu’ a ramas cu haina pe el…

Am ajuns la biserica. Am adus in  biserica multe bagaje: toate cele necesare – prosoape, sapun, hainute, lumanare!

Si-apoi a inceput slujba de botez. Am spus Crezul, ne-a mai citit preotul si-apoi surpriza, m-a pus preotul sa o dezbrac pe micuta… Acum m-am pierdut… Gata, ceata si tremurat.. Nu ma asteptam sa ma puna sa o dezbrac in frigul care era in biserica… Asa ca am inceput sa tremur si am cerut ajutor. A venit fina si mai mult am ajutat decat m-am descurcat. Apoi totul s-a petrecut extrem de repede: bagat in cristelnita, miruit, imbracat, inconjurat masa apoi a luat-o preotul si a dus-o la icoane; apoi impartasanie si poze !!! Greu, foarte greu pe frig. Odata imbracata piticuta, ne-am mai relaxat un pic si am zambit la poze. Apoi ne-am mutat la restaurant.

Cam asta a fost botezul nostru inghetat. Cu mari emotii, desi ma asteptam sa ma descurc incomparabil mai bine cu Cristina !!!

Sa ne traiesti, mica crestina !!!!

Această prezentare necesită JavaScript.

Nasa mare

Maine botezam; pe Cristina, fiica lui Lucian si a Mihaelei… Ei, si? Vremea mi-e dusman… Nu reusesc sa ma ridic de la laptop, neam !!! Am incercat, jur!!! AM baut o cafea, am baut o cola…. Ma duc sa iau si un energizant, poate totusi….

Am program: coafor, cosmetica, mai pe seara mani-pedi… ei si???? Eu tot nu ma pot ridica… Nu stiu cum sa trag de timpul asta sa se mai lungeasca… Nu-mi ajunge, si gata…

S-a trezit si Ioana, deci ar trebui sa fiu deja in priza; dar cred ca si pe ea o trage la somn vremea, ca e cam calma, se joaca singurica, prin sufragerie… Ce viata… Si totusi, am treaba !

Gata !!! La treaba, ca nu mai tine… Acum trebuie sa ies pe usa si nu am reusit nici sa ma imbrac !!!
Zi buna, voua celor care nu va grabiti azi !!!