Arhive pe etichete: acum

Beautiful Beauty Day

Azi mama s-a simtit mai bine; si a venit si si-a luat nepoata in parc. Asta mi-a dat mie ragazul necesar de a face un pas deoparte de treburile zilnice de mama si sotie; azi am redevenit femeie 🙂 . Cine nu are timp din cauza carierei (fie ca e vorba de serviciu sau familie) intelege despre ce vorbesc. Rar am un pic de timp pentru mine; azi mi l-a facut mama cadou !!! Ce bine e cand mama e ok 🙂

Ioana s-a tratat in parc, la groapa cu nisip; eu acasa, cu o baie fierbinte si relaxanta; aromaterapie; m-am cosmetizat, iar acum suntem gata de week-end !!!

Punct si de la capat.

Saptamana trecuta am absentat; motivat. Ioana mea a fost bolnavioara tare. A luat – cred – un virus; problemele au inceput de luni; cu voma; pana acum nu a mai vomat niciodata; amandoua am fost la fel de surprinse… Si voma si plangea, si nu stia ce se intampla, si eu nu stiam cum sa-i explic. Cand am zis ca e mai bine, a facut febra; mare… de tot. Da-i cu tratament. Nici febra asa mare nu a mai facut pana acum… Am tratat si febra. Apoi scaune moi; multe si dese. NU vroia mancare de regim deloc… Asa ca am inceput sa luam si antibiotic. Acum e bine.

De luni, de cand a inceput sa se simta rau, a dormit cu noi in pat. Ea nu stiu cat s-a odihnit, eu deloc si cand era nevoie l-am trezit si pe Marius. Am simtit nevoia sa o pazesc, in primul rand, sa nu se intample vreo nenorocire in somn, de la voma. Apoi, mai rau, de la febra. Si-apoi, trebuia sa o schimb in caz ca scaunele moi apareau si peste noapte… Pe joi am inceput sa ma simt extrem de obosita. Ioana si-a revenit de-a dreptul numai dupa ce am inceput sa ii dau de joi antibiotic; pentru ca refuza mancarea de regim.

Astfel incat, vineri am mutat-o inapoi la ea in patut. Pentru un prim pas, la somnul de pranz. A fost ok. Asa ca ne-am facut curaj si vineri noapte a dormit la ea in camera. Eu m-am tot dus peste noapte la ea: are febra, n-are febra… vomita, nu vomita… A fost bine; si ea cred ca s-a odihnit mult mai bine, dar noi am dormit… de-a dreptul… Era momentul pentru punct si de la capat…

PS: Sper sa nu mai repetam experienta…