2006 – Bucovina si Moldova

O imprudenta… am plecat in miezul verii si caldura ne-a macinat maxim… E tot ce imi amintesc de pe drumul de dus… Caldura mare, mon cher !!! Apa in cantitati industriale, rece, cumparata de la fiecare benzinarie care ne-a iesit in cale… Apa rece ca gheata care curand ajungea prea calda… Si totusi, am pornit in concediu.

Prima oprire, Mausoleul Marasesti- impresionant

Apoi, direct in Bucovina… Ne-am oprit in localitatea Manastirea Humor, am vizitat intai Manastirea Voronet, apoi Manastirea Humor… In turnul manastirii Humor era sa ramanem blocati 🙂 e extrem de inalt; am ramas impresionata de nuanta de abastru de Voronet (nuanta despre care am aflat la Pompeii, intr-o discutie despre nuanta unica de rosu de Pompeii); am mancat pentru prima data tocinei; preparat specific locului…

De aici, ne-am mutat pe Lacul Izvorul Muntelui. Am vazut barajul Bicaz, cu care nu am poze prea reusite… AM fost la Lacul Rosu, pe Cheile Bicazului; apoi, am fost la Durau, am urcat spre Duruitoarea si in alta zi, in Parcul National Ceahlau, pe un drum forestier.

Am coborat spre judetul Neamt; prima oprire, Manastirea Varatec, cu mormantul Veronicai Micle. A urmat Manastirea Agapia; in complexul monahal am regasit Casa Memoriala Alexandru Vlahuta; atata liniste…

Partea minunata urmeaza abia acum: Casa Memoriala si Parcul Tematic Ion Creanga; superb… am regasit descirerile din Amintiri din copilarie; o casuta marunta in care a incaput asa un suflet mare…

Cetatea Neamtului am vizitat-o la asfintit; se urca pe jos, o buna bucata de drum… Cand ajungi sus si apuci sa iti tragi sufletul, iti oferi ragazul de a admira frumusetea peisajului, si acesta te rasplateste din plin…

Am pornit spre casa, din pacate… Ne-am oprit pentru un pranz la Hanu Ancutei, pe drumul de costisa ce duce la Vaslui…

Iar ultima oprire chiar ne-a dat pe spate: Dalnic, localitatea in care s-a nascut Gheorghe Doja… O pensiune cu un foisor minunat, unde se mananca vanat bun; dar mai ales, unde am mancat pentru prima data ciorba in pita…

In drum spre casa, am vizitat si Manastirea Suzana, din Cheia – loc in care a lucrat tata o vreme…

O saptamana de neuitat, pacat ca a fost pe repede-inainte, dar ferice de noi ca am trait-o la intensitate maxima; asa, o saptamana face cat un an !!!

 

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Ciorba in pita – Dalnic

Hanu Ancutei

Hanu Ancutei

Hanu Ancutei

Cetatea Neamtului

Cetatea Neamtului
Anunțuri